vineri, 16 ianuarie 2009
Bucătarie și Băuturi
Moldova este o țară îmbelșugata cu sol fertil și însorită, cu oameni harnici și grijulii. Natura Moldovei este foarte darnică în struguri, fructe, legume, produse din carne și lapte, cereale, care și-au găsit loc în bucătăria națională. Solurile bogate în cernoziom, dar și tehnologiile agricole tradiționale, favorizează cultivarea unei mari diversitați de produse primare pure.
Bucătăria moldovenească a influențat mult bucătăriile tradiționale ale altor popoare de pe teritoriul ei, și în același timp s-a completat cu elemente din cea ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă, iar în secolele trecute din bucatăriile grecească si turcească.
Tradiționale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele pregătite din cele mai variate legume: roșii, ardei, vinete, varză alba, fasole, ceapă, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregătirea salatelor și sosurilor, ele sunt coapte, înăbușite, murate, sărate sau marinate, obținîndu-se astfel adevărate opere de artă culinară. Un colorit specific redă bucătăriei tradiționale o diversitate mare de bucate din porumb și făina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, băuturi nealcoolice, etc. Mai cunoscută este mamaliga – un terci din făina de porumb cu gust fin și delicios. Mămăliga este servită cu jumări, fripturi, brânza, smântina etc.
În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, în special la pregătirea bucatelor calde, dar și aperitivelor. Este populară zama de pui, borș, tocană, friptura și costița din carne de porc, mici din carne de vită, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne și peste sunt preparate la grătar deasupra cărbunelui de lemn încins. Produsele astfel pregătite sunt de obicei anterior marinate.
Nici o sărbătoare tradițională nu se petrece fără sarmale, răcituri, taiței cu carne de pasăre etc. Masa de sărbătoare în Moldova este cu gust împodobită cu bucate delicioase din faină de grîu: prajiței, copturi, învârtite, plăcinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.
În diferite zone ale Moldovei predomină bucătăria locală: în zonele de est ucrainenii preferă renumitele borșuri, la sud bulgarii vă pot servi cu un sos tradițional – mangea din pui, iar găgăuzii – cu șorpa, o supă din carne de berbec, pregătită cu multe mirodenii, în comunitățile de ruși sunt populare pelmeni – un soi de colțunași cu carne, etc.
În bucătaria moldovenească sunt servite o gamă variată de băuturi tradiționale: compoturi, sucuri din fructe, dar și băuturi tari: vinuri, divinuri, brendi, țuica, etc.
Viticultura în Moldova are tradiții multiseculare. Celebrele vinuri moldovenești sunt cunoscute și apreciate departe peste hotarele țării. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome și nuanțe cromatice. La pregătirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar și cele moldovenești: Fetească, Rara neagră, Moldova etc.
Băuturile tari: rachiurile, brendy și divinurile sunt pregătite după tehnologiile tradiționale. În vinăriile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor.
Moldova este o țară îmbelșugata cu sol fertil și însorită, cu oameni harnici și grijulii. Natura Moldovei este foarte darnică în struguri, fructe, legume, produse din carne și lapte, cereale, care și-au găsit loc în bucătăria națională. Solurile bogate în cernoziom, dar și tehnologiile agricole tradiționale, favorizează cultivarea unei mari diversitați de produse primare pure.
Bucătăria moldovenească a influențat mult bucătăriile tradiționale ale altor popoare de pe teritoriul ei, și în același timp s-a completat cu elemente din cea ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă, iar în secolele trecute din bucatăriile grecească si turcească.
Tradiționale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele pregătite din cele mai variate legume: roșii, ardei, vinete, varză alba, fasole, ceapă, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregătirea salatelor și sosurilor, ele sunt coapte, înăbușite, murate, sărate sau marinate, obținîndu-se astfel adevărate opere de artă culinară. Un colorit specific redă bucătăriei tradiționale o diversitate mare de bucate din porumb și făina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, băuturi nealcoolice, etc. Mai cunoscută este mamaliga – un terci din făina de porumb cu gust fin și delicios. Mămăliga este servită cu jumări, fripturi, brânza, smântina etc.
În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, în special la pregătirea bucatelor calde, dar și aperitivelor. Este populară zama de pui, borș, tocană, friptura și costița din carne de porc, mici din carne de vită, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne și peste sunt preparate la grătar deasupra cărbunelui de lemn încins. Produsele astfel pregătite sunt de obicei anterior marinate.
Nici o sărbătoare tradițională nu se petrece fără sarmale, răcituri, taiței cu carne de pasăre etc. Masa de sărbătoare în Moldova este cu gust împodobită cu bucate delicioase din faină de grîu: prajiței, copturi, învârtite, plăcinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.
În diferite zone ale Moldovei predomină bucătăria locală: în zonele de est ucrainenii preferă renumitele borșuri, la sud bulgarii vă pot servi cu un sos tradițional – mangea din pui, iar găgăuzii – cu șorpa, o supă din carne de berbec, pregătită cu multe mirodenii, în comunitățile de ruși sunt populare pelmeni – un soi de colțunași cu carne, etc.
În bucătaria moldovenească sunt servite o gamă variată de băuturi tradiționale: compoturi, sucuri din fructe, dar și băuturi tari: vinuri, divinuri, brendi, țuica, etc.
Viticultura în Moldova are tradiții multiseculare. Celebrele vinuri moldovenești sunt cunoscute și apreciate departe peste hotarele țării. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome și nuanțe cromatice. La pregătirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar și cele moldovenești: Fetească, Rara neagră, Moldova etc.
Băuturile tari: rachiurile, brendy și divinurile sunt pregătite după tehnologiile tradiționale. În vinăriile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor.
Istoria Republicii Moldova
Istorie
Republica Moldova este o țară mică din Sud-Estul Europei, învecinataă la Rasărit cu Ucraina, iar la Asfințit cu România. Trecutul ei cunoaște o istorie bogată, plină de zbucium și de evenimente dramatice. Începînd cu secolul al XIV-lea, ea este o parte integranta a voievodatului Moldova, situat între Carpații Orientali și rîul Nistru, mărginit la Nord cu Hotinul, iar la Sud, cu Dunarea de Jos și Marea Neagră. În urma Păcii de la București din 1812, o parte a acestui teritoriu – spațiul dintre Prut si Nistru – a revenit Rusiei Țariste, care l-a denumit Basarabia, folosind astfel o denumire mai veche atribuită parții de Sud si urmărind să acrediteze ideea că el ar constitui o entitate geografică deosebită de principatul Moldovei. În ianuarie 1918 a fost proclamată Independența Republicii Democratice Moldova. Iar la 27 martie 1918 s-a hotarit Unirea cu România. Următorul proces de anexare a avut loc în 1940 în urma semnării Pactului Molotov - Ribbentrop. Basarabia a fost alipită la URSS și a fost proclamată RSS Moldovenească, în componența căreia au intrat doar 9 județe basarabene si 6 raioane din stinga Nistrului. Teritoriul actual al Republicii Moldova este mai mic decit cel trecut sub autoritațile ruse in 1812, deoarece Hotinul de la Nord, Achermanul și Ismailul de la Sud au fost cedate in 1940 de catre autoritațile sovietice, Ucrainei. Datorită procesului de restructurare început în țările Europei Centrale și de Est, la 23 iunie 1990 Moldova își proclamă suveranitatea, iar la 27 august 1991- Independența de Stat. La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru al Națiunilor Unite.
Republica Moldova este o țară mică din Sud-Estul Europei, învecinataă la Rasărit cu Ucraina, iar la Asfințit cu România. Trecutul ei cunoaște o istorie bogată, plină de zbucium și de evenimente dramatice. Începînd cu secolul al XIV-lea, ea este o parte integranta a voievodatului Moldova, situat între Carpații Orientali și rîul Nistru, mărginit la Nord cu Hotinul, iar la Sud, cu Dunarea de Jos și Marea Neagră. În urma Păcii de la București din 1812, o parte a acestui teritoriu – spațiul dintre Prut si Nistru – a revenit Rusiei Țariste, care l-a denumit Basarabia, folosind astfel o denumire mai veche atribuită parții de Sud si urmărind să acrediteze ideea că el ar constitui o entitate geografică deosebită de principatul Moldovei. În ianuarie 1918 a fost proclamată Independența Republicii Democratice Moldova. Iar la 27 martie 1918 s-a hotarit Unirea cu România. Următorul proces de anexare a avut loc în 1940 în urma semnării Pactului Molotov - Ribbentrop. Basarabia a fost alipită la URSS și a fost proclamată RSS Moldovenească, în componența căreia au intrat doar 9 județe basarabene si 6 raioane din stinga Nistrului. Teritoriul actual al Republicii Moldova este mai mic decit cel trecut sub autoritațile ruse in 1812, deoarece Hotinul de la Nord, Achermanul și Ismailul de la Sud au fost cedate in 1940 de catre autoritațile sovietice, Ucrainei. Datorită procesului de restructurare început în țările Europei Centrale și de Est, la 23 iunie 1990 Moldova își proclamă suveranitatea, iar la 27 august 1991- Independența de Stat. La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru al Națiunilor Unite.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
